© dbrom, august, 2003.

Rasfoindu-ma
de: Evil

Pe la 15 ani mi-am cumparat primul Cioran. Auzisem ceva la televizor care ma infierbantase teribil (ceva angoasant si promitator), in plus sora-mea mi-a rostit un pasaj din "Amurgul", care iar mi-a placut: "Viata si eu suntem doua lumi paralele care se intalnesc in moarte" (citez din memorie). Si iata ca persoana mea citeste "Sfartecare". Impresii: 1. That’s something ! (presentimentul unei treziri), 2. I want more! Eram asemenea Claudiei din "Interview with the Vampire".

Din interviul dat lui Liiceanu, aflu ca Cioran isi facea fise. Mi s-a parut interesant sa fisez si eu. In 2 ani am avut o perioada rodnica de acumulari. Foundations. Pe urmele maestrului meu, am dat gata tot ce am putut gasi din Nietzsche, Shakespeare, Shelley, filozofie indiana, Schopenhauer, Baudelaire. Pe Shakespeare si pe Baudelaire ii "descoperisem" inainte, dar acum ii gaseam grozav de cioranieni si imi placeau mai mult. Citind "Richard III", am fost deosebit de excited sa aflu ca epigraful din "Tratat" ("I’ll join with black despair against my soul/And to myself become an enemy.") este rostit de o tipa (la moartea sotului). Mi-am suras cu subinteles, avand un mic extaz filologic.

Astfel, am devenit un mic monstru. Citeam si fisam in medie 10 h/zi si scoala o neglijam glorios. Profesorii ma treceau clasa, parte din respect (Baiatul ala e bun la romana! A mers la olimpiada!), parte din frica.

- Domnule profesor, considerati ca faceti o munca utila? Pentru ca pana acum ne-ati vorbit de Newton! Poate questiile astea mergeau prin Evul Mediu! Dar ce-ar fi discutam influenta lui Einstein si a lui Bolyai asupra cubistilor? Cum, nu stiti matematica? Atunci cum faceti progrese in fizica? Va e mai la indemana sa fiti limitat?

sau

- N-ati auzit de complexul oedipian negativ? Pai nu trebuia sa va opriti la Freud! Va recomand cartea lui Adler.

Era cool ca schimbam repede grilele de interpretare inainte sa stiu ce inseamna o grila de interpretare. Il atacam pe Cioran prin grecii lui Nietzsche si, invers, pe Nietzsche prin asceza lui Schopenhauer, care-i dadea echilibru si simt practic. Eu, numai echilibrat nu eram. Faceam recorduri (yes ! ieri am fisat 11 carti), si imi bateam recordurile (yes! 20 ore de lucru! Ah, e 7! Trebuie sa merg la scoala! Nashpa! – pe atunci nu se folosea, dar se presimtea). La scoala: "Demiurgul cel rau" la biologie, Ion Barbu la logica, iar la romana am luat un 4: am refuzat sa raspund, pentru ca aveam de terminat Cartea Alpha din "Metafizica". In plus, nota scazuta la purtare, acuzat ca am spart usa, cand eu de fapt aruncasem doar catedra pe geam! Cata nedreptate, nu?

Oricum scoala nu ma pasiona, pentru ca gasisem alti profesori. Si Cioran & co nu erau niciodata plicticosi, obositori si prafuiti. Cum spunea Courtney Hole in "Beat": Bad ideas are rarely boring. Si poate chiar aveam de nevoie de o miseducation pe gustul meu, decat genul de lectii care cica te ghideaza in viata. Adica sfaturi bune, trainice. Pai daca stiti da atat de bine da sfaturi, dragi profesori de doi lei bucata, de ce n-ati ajuns mai departe? De ce va simtiti amenintat de un parlit de 16 ani, care a pus mana pe 1, 2, 100 de carti de filozofie?

Si, trecand la deliciul meu, de la fise, idei. De la idei, poeme. De la poeme, la eseuri. Am devenit, cica, un creator, la randu-mi. De fapt ma amuz si eu raspandindu-mi "cunoasterea".

Mai tarziu aveam descopar si viata. Aveam s-o las mai moale cu lecturile, pentru ca prea eram in "vita ante acta" (cunoastere de-a gata) si totusi experienta primeaza, nu, pentru "scriitor" (adica un jmeker), nu ? Dar de fiecare data cand ma apuca o cura de lectura (de 20 de ore continue de endorfina la creer), parca am sentimentul ca sunt si eu o litera intre paginile unei carti!

Chiar, acum ma CITESTI tu...


textele publicate reprezinta opiniile autorilor. textele si fotografiile sunt proprietatea dbrom si a autorilor lor. reproducerea este interzisa. pentru comentarii sau sugestii scrieti la dbrom@dbrom.ro sau vizitati forumul.

 

Reviews:

JD SalingerFranny si Zooey sunt copiii cei mici ai familiei glass. Cartea este impartita in doua parti, fiecare dintre cele doua personaje primind jumatate de roman. Si bineinteles ca cei doi nu stau cuminti in cutiutele lor. Familia Glass se simte bine impreuna, asa ca Franny nu va sta catusi de putin in capitolul botezat dupa ea.
::: J.D. Salinger - Franny si Zooey


Cuprins:

::: Cartea 2

::: Pe unde citim
[text de: hormonu]

::: Joi si vineri
[text de: lu]

::: Rasfoindu-ma
[text de: evil]

::: Ibux vs. carte
[text de: IQ666]

::: Printre carti
[text de: Cristina Bazavan]

::: Cartile sunt oameni
[text de: matias]

::: Bibliofrustrare
[text de: oli]

::: O iubire fericita
[text de: Delia Oprea]

::: Noua cruciada a imaginarului
[text de: Ovidiu Bufnila]

::: Itinerariu
[text de: der]

::: Banca de vise
[text de: asti]

::: dbrom recomanda

::: Descarca sau comanda carti