nota: bara de meniu de mai jos permite navigarea intre textele din acest update. click aici pentru lista completa de texte.

<<< inapoi | home | continua >>>

Home
Chestionar
Samaritenii
Texte
Plangeri
Fotografii


O idee: www.dbrom.ro. Comentati aceast update pe forum sau trimiteti comentarii prin email la dbrom@dbrom.ro

 

 
despre vina | de: nihil

Unii ma intrebau, cu ceva timp in urma, de ce sunt deprimat. M-am tot gandit mult, si le-am promis ca le raspund printr-un text.

De vina e sistemul. Sistemul tampit, de rahat, care nu te lasa sa faci nimic in tara asta si te face pe tine, student ametit, sa te agati de orice lucru venit din afara. Care face Vestul dezirabil, care impune o mentalitate si o atmosfera in care bietul student roman abia asteapta si vede ca pe o victorie orice iesire din tara. Cineva spunea ca studentii romani de azi nu trebuie sa profite de orice ocazie, ci sa abuzeze de ea.

La randul meu, am profitat cand mi s-a dat ocazia. M-am dus, cu capul inainte, vorba aia, sa imi asigur un viitor cat mai bun.

Am plecat. Am vazut, am facut, am dres. M-am intors. Fireste, chestiile pe care le inveti sunt tari, scoala nu se compara cu asta de aici, CV-ul e mai bun, recte sansele sa pleci din nou sunt mai mari. Insa...

...ajungi acasa, si te trezesti cu chestii la care poate te asteptai. Unele te lasa rece, dar altele te lovesc.

Intai, ai pe frunte o eticheta cat China care zice unde ai fost. Lumea nu te mai vede pe tine, nu te mai aude. Se poarta defensiv, sau dispretuitor, prin prisma unei atitudini de superioritate pe care ti-o atribuie in acelasi timp cu eticheta aia tampita. Daca nu esti tipul care sa plece urechea la gura lumii, te cam doare undeva de chestia asta.

Te rupi insa dintr-o lume, doar ca sa te integrezi in alta. Dureaza pana reusesti, si cand, in sfarsit, te simti bine, e timpul sa pleci acasa, sa te rupi de nou.

Aici e cel mai nasol, fiindca, desi nu te-astepti, acasa trebuie sa te integrezi. Nu toti reusim. Viata nu s-a oprit intre timp, si nu prea poti sa o derulezi.

Prietenii iti par acum intr-o cu totul alta realitate. Timpul trece. Cu cat stai mai mult plecat, cu atat e mai rau. Incerci sa fii si tu in realitatea lor, dar pare artificial, fortat. Ei nu s-au schimbat, tu nu te-ai schimbat. Cu toate astea, e o diferenta mare acolo, pe care si acum incerc sa mi-o explic. Se rupe ceva in stilul de viata. Nu mai esti parte din viata lor. Nu e vina lor, nu e vina ta. E ciudat.

You lose some, you win some. Eu iubeam Romania, dar, zi de zi, imi dau seama ca iubeam si mai mult lucrurile pe care le-am pierdut.

Pentru toate astea, si pentru ca ma faci sa plec si sa te parasesc, fuck you, Romania!


navigheaza dupa textul dorit

daca nu doresti sa folosesti bara de navigare din partea de sus a paginii, poti naviga textele folosind lista de mai jos.

up

© dbrom, 2003. Reproducerea integrala sau partiala a acestor texte este posibila numai cu acordul www.dbrom.ro